Anxietatea nu este….

Anxietatea nu este o emoție primară, deși în limbaj comun o folosim adesea pentru a descrie cum ne simțim în raport cu un eveniment.

Emoțiile primare sunt: teamă, bucurie, tristețe, surpriză, furie și dezgust. Anxietatea face parte din grupul de emoții secundare; sau scheme emoționale.

Ce sunt acestea?

Sunt reacții la emoțiile noastre și la credințele pe care le avem despre ele. Studiile din psihologie spun că felul în care reacționăm la emoțiile noastre face diferența dintre patologie și normalitate în ceea ce priveste tulburarile emotionale.

Pot simți anxietate atunci când nu-mi accept emoțiile negative sănătoase (ex.tristețe), și nu concep că exista posibilitatea să fiu și trist în acestă viață, și da, este firesc să mai fiu și trist; dar despre asta vom vorbi altă dată. Astăzi este despre anxietate.

Plecând de aici, haideți să descompunem un pic acest termen în “anxietate sănătoasa” și “anxietate nesănătoasă”.

Ne putem referi la anxietate sănătoasă atunci când vrem să descriem o teamă, sau îngrijorare, de intensitate medie, dar care nu ne blochează, ci ne servește în alegerea comportamentelor potrivite pentru a ne atinge obiectivul. Au un timp finit și trec după atingerea obiectivului.

Ex1: Câini vagabonzi care latră, simt teamă, aleg să o iau pe alt drum, obiectivul fiind să mă protejez. Sentimentul de teamă disapre.

Ex2: Sunt îngrijorat cu privire la sănătatea unui prieten care mă anunță ca are o problemă de sănătate; țin legătura cu acesta pentru a fi în contact cu ceea ce se întâmplă, dar îngrijorarea nu mă blochează în activitățile mele.

Anxietatea nesănătoasă: Spre deosebire de teamă și îngrijorare (emoții sănătoase), care sunt generate de o situație punctuală, aici evenimentul activator ori nu există în realitate; ci în modul in care anticipez un posibil eveniment, fac predicții despre viitorul apropiat sau despre ce gândesc și cum vor acționa ceilalti; ori am un eveniment, iar modul în care îl interpretez este exagerat, neconform cu realitatea, ci pe baza credințelor mele iraționale; toate acestea neavând dovezi în planul fizic; sunt doar scenarii din mintea mea. Pentru a ne destinde puțin, o putem numi “scenarită”.

Ex1: partenerul este indispus din cauza unei situații la job; observ asta și primul lucru este să mă gândesc că am facut eu ceva greșit și sigur de asta este indispus, “se va desparți de mine”, mă cuprinde anxietatea, etc, iar scenariul continuă în mintea mea în loc să-l intreb ce se întâmpla cu el.

Ex2: am de dat un examen și mă cuprinde anxietatea că nu îl voi trece, că sigur vor fi subiecte grele, voi fi singurul care va pica examenul și mă voi face de râs.

Ex3: sunt într-un grup de 10 persoane, intru în cameră și mă cuprinde anxietatea gândindu-mă că ceilalți sigur nu mă plac, din N motive;

În toate aceste situații, nu am dovezi. Toate se întâmplă în modul în care interpretez eu realitatea, mă blochează în atingerea obiectivului (care ar putea fi să mă lămuresc, să învăț liniștit, sau să mă bucur de interacțiunea cu ceilalți); în astfel de situații comportamentul meu față de exterior se schimbă în dezavantajul meu și pot începe să caut dovezi nerealiste pentru a-mi susține convingererile iraționale. Anxietatea mă blochează și nu este un combustibil pentru rezolvarea “problemei”, ci mai degrabă un impediment; luctu care o face nesănătoasă. Ea dureaza pe tot parcusul evenimentului și după, ceea ce mă poate face să evit pe viitor situațiile asemanatoare.

*Aici este diferit față de a evita câinii vagabonzi care latră, unde teama (anxietatea sănătoasă; numită de noi), mă ajută real să iau o decizie pentru a mă proteja. În anxietetea nesănătoasă, pericolul ori nu există, ori este generat de mintea mea.

Cun facem față situațiilor anxiogene nesănătoase?

1.Respir profund de câteva ori.

2.Caut dovezi logice.

3.Imi pot declara emoțiile și clarifica ipotezele cu ceilalți.

4.Dacă aceasta este persistentă, are o durată lungă de timp, îmi îngreunează activitățile de zi cu zi, imi scade capacitatea de concentrare, căt și energia fizică și psihică, se poate să vorbim de o tulburare de anxietate. Aici recomand să apelăm la un specialist.

Cu drag, din cabinet.